Maratonul Delta Dunării – impresii din Sulina

Acum doi ani am fost prima oara în Sulina preț de o ora. Veneam de la Pădurea Letea iar plaja Sulina era ultima noastră oprire înainte de drumul spre Tulcea. N-am oprit atunci în oraș, doar am vizualizat din mers faleza și vechiul far aflat la vărsarea brațului in Mare.


Încerc să văd partea frumoasa a locului, știu povestea Sulinei și cât era de dezvoltata in jurul anului 1900 iar acum caut cu greu câteva ancore care să mă ajute să-mi imaginez cum era!

Sunt 6 străzi principale in Sulina, paralele cu faleza, numerotate de la 1 la 6. Dintre ele doar primele trei sunt acoperite cu pavaj, asfaltate cu „biscuiți”, restul sunt neasfaltate.

Malurile canalului Sulina spun o poveste tristă. Mergând spre aval, pe partea stângă stau înșirate multe construcții, marea majoritate sunt nelocuite sau în diverse stadii de degradare. Sunt locuințe sau foste fabrici care susțineau activitatea localnicilor pe vremuri, acum sunt doar ziduri, unele fără geamuri, lipsite de viață.

Canalul e animat de tot felul de bărcuțe. Cele mai mici aparțin pescarilor, localnicilor și le poți vedea acostate  pe toată întinderea falezei.
Din când în când mai traversează canalul și cate un mastodont care mă face să mă ridic de la masă și să prind cateva cadre perfecte. Mă bucura să văd asta și ma gândesc că încă există o speranță de reînflorire a Sulinei atâta timp cât navele mari traversează brațul!

Faleza este zona în care gravitează totul,  aici găsești magazinașe,  câteva terase și cam atât! Se simte că sezonul e pe sfârșite iar unele terase și-au închis activitatea. Tot aici vezi primul rând de blocuri, Primăria, fosta clădire a Comisiei Dunării precum și multe alte spații părăsite sau în stare de conservare.

Bannerul unei cofetării de pe vremuri tronează deasupra unui spațiu comercial părăsit de la parterul unui bloc!

Obiectivele turistice despre care am citit pe net sunt cam greu de atins! Cam totul e în renovare iar vizitarea lor are loc din exterior, de la distanță. 🙄

O plimbare cu bicicleta pare a fi o alegere perfectă într-o zi călduroasă de toamna pentru a hoinări pe străzile vechiului sat pescăresc și pentru a mă face să îndrăgesc Sulina așa cum este ea acum.

Drumul până la plajă e pavat cu „biscuiți” și-l parcurgem rapid în șaua bicicletelor închiriate de pe faleză! Aici marea e neagră și agitată iar nisipul e plimbat pe toată plaja de un vânt domol! Peisajul e completat de doua zone de umbreluțe de stuf despărțite de un ponton de lemn pe care s-a așezat nisipul și de glasul câtorva alergători care se încumetă să facă probabil o ultimă baie pe anul ăsta!

La lăsarea serii faleza devine roșie! Am încercat să înțeleg care-i logica iar singurul răspuns care mi-a venit în cap este acela că primarului i-a plăcut atât de mult culoarea roșie încât a devenit obsesie! 🙄

Legat de eveniment,

În primul rând mă bucur că m-am numărat printre participanții acestei ediții organizată în vreme de pandemie!
Mi se pare o provocare să reușești să organizezi un astfel de eveniment la Sulina întrucât nu e chiar ușor de ajuns iar asta implica obligatoriu transport terestru și pe apă! 😁

Organizatorul este DJST Tulcea care a pus la bătaie toate resursele avute la dispoziție pentru că evenimentul să fie unul reușit! Sunt câțiva oameni pasionați acolo care au reușit să ducă evenimentul la a IX a ediție. Nu-i cunosc personal dar i-am vazut la fața locului!

Punctele de hidratare nu au fost perfecte, însă voluntarii prezenți acolo (copii) s-au descurcat cum au știut ei mai bine! 😁

Organizatorii au reușit să creeze un pachet de înscriere atractiv astfel încât să-ți dorești să vii la evenimentul din Deltă!
Cazare asigurată la Tabăra Sulina, reducere 50% la transportul cu Pasagerul, doua mese incluse, tricou tehnic, medalie de finisher, număr de concurs! Toate astea la un preț mai mult decât decent (150 lei).

Eu am ales o altă variantă de cazare și de transport însă sunt sigur că în varianta descrisă mai sus poți simți foarte bine spiritul maratonului de la Sulina!

Vineri, la îmbarcarea participanților pe Pasager eram pe faleza din Tulcea, savuram o bere și-i admiram! Sunt oameni din medii diferite, din toată țara uniți de alergare! Sigur e distractiv să te afli printre ei în cele trei ore jumătate petrecute pe apă până la Sulina!

„Pasagerul”

Am ajuns în Sulina cu o șalupă rapidă în aproape o oră și jumatate! Întâmplarea face că aveam tot o bere în față în momentul în care Pasagerul cu alergători a ajuns în zona falezei. Un sunet lung de vapor, mi-a atras atenția pentru câteva clipe apoi pe toată faleza se auzea muzica și voie bună de pe vas!

Ce poți face la Sulina in perioada asta! 😁

🏃 poți alerga la una din cele trei probe: 6k, 21k și 42k – la maraton se parcurge de doua ori traseul de semi!

⛵ poți face una din zecile de excursii pe apa cu placare din Sulina către lacurile din Deltă!

Traseul, plat, cam 80% pe dig! 😁


Legat de traseu, pot spune că am studiat puțin și am ales să alerg echipat de Trail. M-am înscris la semi, iar 80% din traseu este pe pământ, iarba sau nisip!

Am pornit cu chef de alergare și cu gândul să fac un rezultat bun, ceva asemănător cu performanța de anul trecut din IOR de 1 decembrie unde am scos cel mai bun timp al meu la Semi! Îmi doream și acum să rulez cu un tempo de 4.40 min/km și să repet experiența de atunci!

Am traversat repede zona de sfalt la viteza propusă și după aproape 3km înotam în nisipul de pe plajă!
Aici e un prim punct de întoarcere, de aici încă un km de drum pavat cu „biscuiti” apoi intrarea pe un dig acoperit cu pământ care ne ducea tot către Dunăre în zona „Mila2”!

Nu știu care a fost treaba, însă o dată cu intrarea pe dig a trebuit să-mi revizuiesc planurile legate de performanța mea la semi! Renunțasem de aproape 1km la ritmul de 4.40 și acum încercam pe căt posibil să rămân la ritm de 5 min/km. Simt o oboseală teribilă care parcă nu mă lăsa să performez! 🙄

Mi-am pregătit de acasă recipientele cu geluri, isotonic, electroliți întrucât nu aveam mari așteptări de la punctele de hidratare de pe traseu. Nici astea nu aveau sa compenseze oboseala acumulată și să-mi dea boost-ul mult așteptat.

Sub directa bătaie a soarelui, îmi mișc cu greu pașii pe urmele lăsate de vehiculele care au străbătut canalul. Încerc să alerg atât pe pământ cât și pe iarba, îmi caut în zadar o stare de confort pasint pe toată lățimea canalului și testând suprafețele!

Respect strategia de hidratare iar la fiecare km parcurs iau o gură de apă sau electroliți, la fiecare 4km îi dau cu gel! Cu toate astea se pare că digul ăsta pare să mă sugă de energie cu fiecare pas făcut. Abia am intrat pe dig și deja îmi doresc să ajung în punctul de întoarcere, mi-e greu dar alerg în continuare și sper să-mi vină energia!

Opresc la punctele de hidratare și-mi caut puterile pierdute într-un pahar cu apa, o felie de portocală sau o cranțănea! După asta pornirile sunt mai energice și pline de sparanță, însă totul e de scurtă durată! În 500m revin la starea inițială.

La jumătatea traseului am un ritm mediu de 5.30/km și nu sunt sigur că-l pot menține până la final! Mă gândesc că la antrenamentele mele de pe lac aveam ritmul mult mai bun si mai aveam și energie să forțez!

Astăzi parca e altceva si oricât aș încerca eu, tot nu-mi iese!
La întoarcere, același dig interminabil, animat pe alocuri de vaci ce ne privesc cu mirare la trecerea prin fața lor fără a se sinchisi să ne elibereze calea! 😁

Aceeași stare de oboseala accentuată acum și de razele soarelui care ne perpelește bine de tot. Nu există umbră, în stânga am un rând de sălcii care delimitează grădinile localnicilor, în dreapta este canalul iar în continuarea lui, cât vezi cu ochii, întindere imensă de stuf!

Așa cum alergam eu, îmi vine ideea sa schimb din nou strategia! 😁
E timpul sa alerg de plăcere și să mă bucur de cursă! 😁 Până la urmă d’asta am venit la Sulina!
Sunt la un ritm de 6min/km, mai merg, mai alerg, mă opresc la ultimul punct de hidratare la intrarea pe zona de asfalt și simt deja că mai e puțin până la finish!

Sunt ultimii doi km și puțin până la finish iar eu mă apropii de doua ore petrecute pe traseu! N-a ieșit varianta inițială, însă mă bucur că am reușit să-mi reevaluez opțiunile și să duc la bun sfârșit cursa!

Evenimentul de la Sulina a fost in memoriam lui Vio, alergător și om fain care anul trecut a plecat dintre noi mult prea devreme! Am alergat cu gândul la el și cu imaginea lui in minte! Anul trecut la Cluj îmi dădea sfaturi despre cum sa abordez maratonul… Acum sunt sigur că ne privește de sus și se bucură când ne vede!

Ce am înțeles din cursa asta! 😁

  • Se vede că în ultima perioada toate antrenamentele mele au fost în mare parte mers sau alergare ușoară pe distante lungi, se pare că ammuitat cum sa bag viteză!
  • Evenimentul Autism24H la care am participat cu două săptămâni înainte m-a obosit destul de mult și încă nu mi-am revenit complet
  • Am plecat la drum cu ceva dureri acumulate tot la 24H care pe traseu s-au intensificat! Acum sunt într-o oauză de refacere! 🤫
  • Cel mai important e să-mi ascult corpul iar dacă el zice că vrea pauza să-i dau pauza! 🤗 Daca el zi e să-i dau o bere cu o zi înaintea cursei să-l înțeleg iar la a doua să-l refuz politicos! 😂😂
  • Sper să mai revin la Sulina și la alte curse întrucât e o experiență ce trebuie bifată cel puțin o dată!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *